Ce au în comun semințele de struguri, ceaiul verde și rodia? Toate sunt pline de anumite substanțe vegetale naturale cunoscute sub denumirea de OPC-uri. Astăzi vă dezvăluim proprietățile acestor substanțe vegetale valoroase și motivul pentru care cercetarea în domeniul nutriției a încălecat pe calul OPC.
Ce sunt proantocianidinele oligomerice (OPC)?
Proantocianidinele oligomerice (OPC) sunt un grup de compuși vegetali care fac parte din clasa polifenolilor. Aceste substanțe sunt prezente în mod natural în diferite plante, în special în fructe, scoarță, semințe și frunze. În calitate de așa-numiți „compuși vegetali secundari”, OPC-urile nu sunt vitale pentru planta în sine, dar sunt fără îndoială utile. În domeniul suplimentelor alimentare, OPC-urile sunt cunoscute în primul rând pentru proprietățile lo antioxidante puternice, deoarece au efecte potențial pozitive asupra sănătății.
Care sunt proprietățile OPC-urilor?
În natură, OPC-urile sunt deosebit de abundente în acele părți ale plantelor care se învecinează cu lumea exterioară (scoarță, frunze, coji) și interacționează cu aceasta. Cu toate acestea, cantități mai mari de substanțe secundare pot fi găsite și în semințe și sâmburi. Dacă ne uităm la sarcinile OPC-urilor în cadrul plantei, acestea sunt poziționate în mod ideal în straturile limită și în organele de reproducere, deoarece formează un fel de sistem de apărare a plantelor care protejează planta de radiațiile UV, influențele climatice, prădători și infestarea cu dăunători.
Ce face ca fitochimicale - precum OPC - să fie atât de interesante pentru cercetarea în domeniul nutriției?
„Ceea ce protejează planta ar putea fi benefic și pentru noi, oamenii”. Fidel acestui motto, de la începutul anilor 1990, cercetarea nutrițională s-a concentrat asupra lumii fitochimicalelor. De atunci, nivelul cunoștințelor despre cele aproximativ 10 000 de substanțe a crescut semnificativ și, în prezent, există mai mult sau mai puțin un consens conform căruia substanțele vegetale protectoare, aromatizante, parfumante și colorante pot avea un efect și asupra organismului uman.
Resveratrol - foarte bun pentru tine!
Unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai substanțelor vegetale secundare este resveratrolul, o componentă a vinului roșu. Ca substanță protectoare naturală, resveratrolul din plante contracarează infestarea de către paraziți și ciuperci. De asemenea, planta produce mai mult resveratrol atunci când este expusă la stres, cum ar fi lumina UV.
OPC: Efectul extractului de semințe de struguri
OPC-urile sunt adesea apreciate pentru proprietățile lor antioxidante puternice, care ajută la neutralizarea radicalilor liberi din organism și previn astfel deteriorarea celulelor. Multe beneficii pentru sănătate se bazează pe aceste proprietăți:
- Efect antiinflamator: Datorită capacității lor de a inhiba enzimele proinflamatorii, OPC-urile pot contribui la reducerea reacțiilor inflamatorii din organism.
- Susținerea sistemului imunitar: OPC-urile pot susține sistemul imunitar prin efectul lor antioxidant și pot întări astfel apărarea organismului.
- Accelerarea vindecării rănilor: OPC-urile asigură o vindecare mai rapidă a rănilor datorită efectului lor antiinflamator și efectului lor pozitiv asupra vaselor de sânge și sintezei de colagen.
- Promovarea sănătății pielii și încetinirea îmbătrânirii pielii: Proprietățile antioxidante ale OPC pot fi, de asemenea, benefice pentru sănătatea pielii prin protejarea acesteia de influențele nocive ale mediului, cum ar fi razele UV, și prin promovarea producției de colagen. Acest lucru contribuie la o mai bună elasticitate și tonifiere a pielii și încetinește îmbătrânirea pielii.
- Susținerea sistemului cardiovascular: OPC promovează elasticitatea și flexibilitatea vaselor de sânge prin susținerea producției de colagen și elastină. Acest lucru contribuie la scăderea tensiunii arteriale și susține sănătatea vasculară în general.
- Reducerea stresului oxidativ la nivelul creierului: Creierul este deosebit de susceptibil la deteriorarea cauzată de radicalii liberi, deoarece are o cerere mare de oxigen și este bogat în acizi grași nesaturați care se pot oxida ușor. OPC ajută la neutralizarea radicalilor liberi din creier, ceea ce contribuie la protejarea neuronilor și la menținerea funcției cerebrale.
Ce alimente conțin OPC?
OPC-urile sunt adesea asociate cu semințele de struguri. La urma urmei, acești micuți sunt adevărate bombe de OPC. Cu toate acestea, OPC se găsesc și în alte alimente pe bază de plante. Conținutul de OPC al unui aliment este supus fluctuațiilor naturale determinate de condițiile de creștere.
Depozitele de OPC la o privire de ansamblu:
- Semințe de struguri: Extractul de semințe de struguri este una dintre cele mai bogate surse de OPC.
- Scoarță de pin: Așa-numitul extract din scoarță de pin (picnogenol) este deosebit de bine cunoscut.
- Fructe de pădure: În special afinele, merișoarele și zmeura.
- Strugurii roșii: Din nou, ei sunt responsabili pentru unele dintre beneficiile pentru sănătate ale vinului roșu.
- Alunele: Arahidele conțin, de asemenea, cantități apreciabile de OPC, în special în coaja nucilor.
- Mere: Merele conțin, de asemenea, OPC, în special în coajă.
- Rodie: Semințele și sucul de rodie sunt cunoscute pentru proprietățile lor antioxidante, iar o parte din acest efect se datorează conținutului lor de OPC.
- Ceaiul verde: Pe lângă catechinele sale binecunoscute (cum ar fi EGCG),ceaiul verde conține, de asemenea, OPC.
Suplimente OPC: la ce să fim atenți?
Dacă doriți să vă alimentați cu o porție suplimentară de OPC valoroasă, vă puteți ajuta cu un supliment alimentar de primă clasă. Suplimentele OPC de înaltă calitate sunt caracterizate de o calitate excepțională a produsului. Acestea utilizează extracte care conțin OPC, care au fost supuse unor teste de calitate stricte și cuprinzătoare, și nu conțin aditivi inutili. Nivelul de calitate este deosebit de ridicat datorită controalelor stricte efectuate de o terță parte independentă.
Deoarece conținutul natural de OPC din alimente este supus anumitor fluctuații, preparatele de calitate conțin cantități standardizate de OPC. Acest lucru vă asigură că consumați cantitatea pe care sperați să o obțineți prin administrarea lor. Combinațiile sofisticate cu alte extracte de plante asigură o interacțiune optimă între ingrediente.
Administrarea corectă a suplimentelor OPC cu extract de semințe de struguri
Suplimentele OPC se administrează cel mai bine pe stomacul gol (aproximativ 30 - 45 de minute înainte sau cel puțin 30 de minute după masă), cu mult lichid, pentru a obține o utilizare ideală a OPC-urilor pe care le conțin. Cu toate acestea, persoanele cu un stomac sensibil pot lua preparatul și cu o masă, în favoarea unei mai bune toleranțe.
Când trebuie să luați OPC?
Aportul de OPC este independent de momentul zilei și, prin urmare, poate fi ales în funcție de preferințe. În mod ideal, totuși, ar trebui să fiți nemâncat la ora aleasă sau cel puțin să nu fi mâncat timp de 30 de minute.
Care este doza recomandată de OPC?
Doza zilnică recomandată de OPC este de 1-2 mg pe kilogram de greutate corporală. Prin combinarea diferitelor extracte de plante, se adaugă alte substanțe vegetale secundare pentru a completa OPC-urile.
Sfat: Cunoașteți deja cele două combinații de OPC ale noastre?
Cu OPC PolyMax® 250/30 și OPC Resveratrol Formula vă oferim puterea concentrată a plantelor.
Lectură suplimentară:
Afzal M, Safer AM, Menon M. (2015). Green tea polyphenols and their potential role in health and disease, Inflammopharmacology, Bd. 23, Nr. 4:151–161. https://link.springer.com/article/10.1007/s10787-015-0236-1
Akhtar S, Ismail T, Fraternale D, Sestili P. (2015). Pomegranate peel and peel extracts: Chemistry and food features, Food Chemistry, Bd. 174:417–425.https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25529700/
Anonye BO. (2017). Commentary: Dietary Polyphenols Promote Growth of the Gut Bacterium Akkermansia muciniphila and Attenuate High-Fat DietInduced Metabolic Syndrome, Front Immunol, Bd. 8. https://www.frontiersin.org/journals/immunology/articles/10.3389/fimmu.2017.00850/full
Asha Devi S, Sagar Chandrasekar BK, Manjula KR, Ishii N. (2011). Grape seed proanthocyanidin lowers brain oxidative stress in adult and middle-aged rats, Experimental Gerontology, Bd. 46, Nr. 11:958–9. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21871550/
Bagchi D et al. (2003). Molecular mechanisms of cardioprotection by a novel grape seed proanthocyanidin extract, Mutation Research/Fundamental and Molecular Mechanisms of Mutagenesis, Bd. 523–524:87–97. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12628506/
Bagchi D, et al. (2002). Cellular protection with proanthocyanidins derived from grape seeds, Ann. N. Y. Acad. Sci, Bd. 957:260–270. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12074978/
Bagchi D, et al. (2003). Molecular mechanisms of cardioprotection by a novel grape seed proanthocyanidin extract, Mutat Res. 523-524:87-97. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12628506/
Barbaro B et al. (2014). Effects of the Olive-Derived Polyphenol Oleuropein on Human Health, Int J Mol Sci, Bd. 15, Nr. 10:18508–18524. https://www.mdpi.com/1422-0067/15/10/18508
De Palma G, Collins SM, Bercik P, (2014). The microbiota-gut-brain axis in functional gastrointestinal disorders, Gut Microbes, Bd. 5, Nr. 3:419–429. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24921926/
Dueñas M et al. (2015). Studies on Modulation of Gut Microbiota by Wine Poly phenols: From Isolated Cultures to Omic Approaches, Antioxidants (Basel), Bd. 4, Nr. 1:1–21. https://www.mdpi.com/2076-3921/4/1/1
Engelbrecht AM, et al. (2007). Proanthocyanidin from grape seeds inactivates the PI3-kinase/PKB pathway and induces apoptosis in a colon cancer cell line. Cancer Lett. 258(1):144-53. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17923279/
Gresele P, Cerletti C, Guglielmini G, Pignatelli P, de Gaetano G, Violi F. (2011). Effects of resveratrol and other wine polyphenols on vascular function: an update, The Journal of Nutritional Biochemistry, Bd. 22, Nr. 3:201–21. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21111592/
Gupta M, et al. (2020). Grape seed extract: having a potential health benefits. J Food Sci Technol. 57(4):1205-1215. https://link.springer.com/article/10.1007/s13197-019-04113-w
Heggers, J. P., et al. (2002). The effectiveness of processed grapefruit-seed extract as an antibacterial agent: II. Mechanism of action and in vitro toxicity. The Journal of Alternative & Complementary Medicine, 8(3), 333-340. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12165191/
Jia Z, Song Z, Zhao Y, Wang X, Liu P. (2011). Grape seed proanthocyanidin extract protects human lens epithelial cells from oxidative stress via reducing NF-кB and MAPK protein expression. 17:210-7. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3025097/
Ma, S., Chen, et al. (2017). Mitigation effect of proanthocyanidin on secondary heart injury in rats caused by mechanical trauma. Scientific Reports, 7(1), 44623. https://www.nature.com/articles/srep44623
Mani Satyam S, et al. (2014). Grape seed extract and zinc containing nutritional food supplement prevents onset and progression of age-related cataract in wistar rats. J Nutr Health Aging. 18(5):524-30. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24886740/
Marzorati M et al. (2015). Addition of acacia gum to a FOS/inulin blend improves its fermentation profile in the Simulator of the Human Intestinal Microbial Ecosystem (SHIME®), JOURNAL OF FUNCTIONAL FOODS, Bd. 16: 211–222. https://www.researchgate.net/publication/277028024_Addition_of_acacia_gum_to_a_FOSinulin_blend_improves_its_fermentation_profile_in_the_Simulator_of_the_Human_Intestinal_Microbial_Ecosystem_SHIMER
Medjakovic S, Jungbauer A. (2013). Pomegranate: a fruit that ameliorates metabolic syndrome, Food Funct. Bd. 4, Nr. 1:1 19–39. https://pubs.rsc.org/en/content/articlelanding/2013/fo/c2fo30034f
Petrassi C, Mastromarino A, Spartera C (2000). PYCNOGENOL® in chronic venous insufficiency, Phytomedicine, Bd. 7, Nr. 5:383–388. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11081989/
Queipo-Ortuño MI et al. (2012). Influence of red wine polyphenols and ethanol on the gut microbiota ecology and biochemical biomarkers, The American Journal of Clinical Nutrition, Bd. 95, Nr. 6:1323–1334. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32151962/
Roopchand DE et al. Dietary Polyphenols Promote Growth of the Gut Bacterium Akkermansia muciniphila and Attenuate High-Fat Diet-Induced Metabolic Syndrome, Diabetes, Bd. 64, Nr. 8:2847–2858. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25845659/
Sano A, Tokutake S, Seo A. (2013). Proanthocyanidin-rich grape seed extract reduces leg swelling in healthy women during prolonged sitting. J Sci Food Agric. 93(3):457-62. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22752876/
Schön, C., et al. (2021). Grape seed extract positively modulates blood pressure and perceived stress: A randomized, double-blind, placebo-controlled study in healthy volunteers. Nutrients, 13(2), 654. https://www.mdpi.com/2072-6643/13/2/654
Shaham-Niv S et al. (2018). Differential inhibition of metabolite amyloid formati on by generic fibrillation-modifying polyphenols, Communications Chemistry, Bd. 1, Nr. 1:25. https://www.nature.com/articles/s42004-018-0025-z
Shi J, et al. (2003). Polyphenolics in grape seeds-biochemistry and functionality. J Med Food. 6(4):291-9. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14977436/
Wang C, et al. (2017). Grape Seed Procyanidin Extract Reduces Arsenic-Induced Renal Inflammatory Injury in Male Mice. Biomed Environ Sci. 30(7):535-539. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28756814/
Xifra G, Esteve E, W Ricart, Fernández-Real JM, (2016). Chapter 12 – Influence of Dietary Factors on Gut Microbiota: The Role on Insulin Resistance and Diabetes Mellitus, in Molecular Nutrition and Diabetes, D. Mauricio, Hrsg. San Diego: Academic Press, 147–154. https://www.researchgate.net/publication/303415995_Influence_of_Dietary_Factors_on_Gut_Microbiota
Yarovaya L, et al. (2021). Effect of grape seed extract on skin fibroblasts exposed to UVA light and its photostability in sunscreen formulation. J Cosmet Dermatol. 20(4):1271-1282. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32892461/
Zhang, H., et al. (2016). The impact of grape seed extract treatment on blood pressure changes: A meta-analysis of 16 randomized controlled trials. Medicine, 95(33), e4247. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27537554/