Preparate de detoxifiere

Viața modernă solicită mult canalele de detoxifiere proprii ale organismului. Acest lucru face cu atât mai important să dăm o mână de ajutor sistemelor excretoare și să le susținem performanța cu ajutorul preparatelor speciale de detoxifiere și curățare internă (detoxificare).

Detoxifiere și detoxifiere
biogena-line
16 din 16 rezultate afișate

Ce sunt produsele de detoxifiere?

Preparatele de detoxifiere sunt produse care sprijină în mod specific organismul nostru în detoxifierea și eliminarea substanțelor nedorite. Deși organismul nostru se curăță continuu și de unul singur, sistemele sale de curățare și de reglare sunt așteptate să facă din ce în ce mai mult în zilele noastre. În plus față de o dietă dezechilibrată, epoca noastră este caracterizată de influențe externe din ce în ce mai mari, cum ar fi poluarea aerului, agenții toxici de curățare, medicamentele, încărcătura tot mai mare de plastic și diverse substanțe chimice. Toți acești factori nu numai că pun la încercare capacitatea noastră de detoxifiere, dar și sistemul nostru de protecție antioxidantă și echilibrul acido-bazic. Prin urmare, este cu atât mai important să nu punem presiune pe aceste sisteme atunci când ne reglăm și ne detoxificăm.

Ce fac capsulele, pulberile, comprimatele & co. de detoxifiere?

Capsulele de detoxifiere, pulberile, tabletele și altele asemenea intervin în procesul de detoxifiere și eliminare în diferite moduri. De exemplu, ele pot furniza organismului instrumentele necesare (co-factorii) pentru detoxifiere, pot stimula procesele de detoxifiere sau pot ajuta la eliminarea produselor metabolice nedorite.

Cumpărați produse de detoxifiere de înaltă calitate de la BIOGENA

BIOGENA oferă o gamă de produse de detoxifiere de înaltă calitate, care se bazează întotdeauna pe cele mai bune materii prime și, în cazul preparatelor speciale, sunt caracterizate de combinații ingenioase și utilizează diferite mecanisme de detoxifiere.

O scurtă prezentare a celor mai importante produse de detoxifiere BIOGENA disponibile în prezent:

PhytoDoxx®: Un complex de ingrediente active pe bază de plante pentru susținerea proceselor de detoxifiere și eliminare. Cu seleniu și extracte din rădăcină de hrean, semințe de broccoli și anghinare.

IntraDoxx® 255: Un preparat special pentru nivelurile scăzute de glutation diagnosticate în laborator, care joacă un rol cheie în detoxifiere.

L-Glutathion reduziert: Conține L-glutation redus, care nu numai că are proprietăți antioxidante, dar este și un element cheie în procesul de detoxifiere propriu organismului.

Zeolith 500: Zeolit mineral natural de calitate superioară (klinopur®). Pentru legarea și eliminarea metalelor grele și a substanțelor nocive din organism.

Alpha Liponsäure 200: Conține acid alfa lipoic, un compus produs în mod natural în organism care este utilizat pentru eliminarea metalelor grele și susținerea funcției hepatice.

Taurin 750: Oferă taurină 100% vegană de înaltă puritate pentru aport țintit în cazuri de stres oxidativ nitrozativ.

Chlorella Pur C plus: Alga de înaltă puritate Chlorella vulgaris(Jongerius ecoduna®) în combinație cu vitamina C pentru eliminarea metalelor grele.

CleanoCol®: Program de fibre alimentare cu activare intestinală pentru eliminarea substanțelor nedorite. Cu psyllium și semințe de in, magneziu și lactobacterii.

Grüner Tee EpiVerde® 222: Extract de ceai verde de înaltă calitate , standardizat la 60 % EGCG (epigallocatechin gallate). Pentru îmbunătățirea statusului antioxidant și protejarea împotriva stresului oxidativ/radicalilor liberi.

OPC PolyMax® 250/30: Complex de ingrediente active naturale cu substanțe vegetale bioactive (OPC) pentru susținerea proceselor antioxidante în timpul detoxifierii.

NitroStress Formula I + NitroStress Formula II: Preparate speciale potrivite pentru expunerea excesivă a organismului la radicalii azotați oxidați.

Basogena® 5: Preparate speciale cu compuși minerali formatori de alcalinitate pentru susținerea echilibrului acido-bazic și pentru neutralizarea și excreția acizilor în exces.

Produsele de detoxifiere BIOGENA în comparație

biogena-line

Concluzie: Detoxifierea, cunoscută și ca detoxificare sau curățare internă, sunt cuvinte la modă în zilele noastre. Medicii și terapeuții specializați în detoxifiere folosesc diferite metode și instrumente în funcție de experiența și formarea lor - în plus chiar și clienții bine informați își aleg propria abordare. Cu produsele BIOGENA ca partener de top pentru detoxifiere, fiecare susținător al detoxifierii este bine sfătuit în orice caz.

Referință

Jurnale comerciale BIOGENA

Martin, M. 2011. Gesundes Entgiften - Regulationstherapien richtig anwenden. Biogena Inside. 2(1).

Greilberger, J. 2011. Taurin als neuer NO*-Fänger bei nitrosativem Stress.Biogena Inside.

Cărți științifice de referință

Schmidbauer C, Hofstätter G. et al. 2020. Mikronährstoffcoach. Das große BIOGENA-Kompendium der Nährstoffe. Verlagshaus der Ärzte. 1158 Seiten, 4. aktualisierte und erweiterte Auflage. https://www.mikronaehrstoffcoach.com/de/at/index.html .

Gröber, U. Mikronährstoffe: Metabolic Tuning – Prävention – Therapie, 3. völlig überarbeitete und erweiterte Auflage. Stuttgart: Wissenschaftliche Verlagsgesellschaft Stuttgart, 2011.

Martin, M. Labormedizin in der Naturheilkunde, 3. Auflage. München:Elsevier GmbH, 2006.

Hahn, A. et al. Ernährung: Physiologische Grundlagen, Prävention, Therapie, 2. Auflage. Stuttgart:

Wissenschaftliche Gröber, U. Orthomolekulare Medizin: Ein Leitfaden für Apotheker und Ärzte, 3. unveränderte Auflage. Stuttgart: Wissenschaftliche Verlagsgesellschaft Stuttgart, 2008.

Watzl, B., Leitzmann, C. Bioaktive Substanzen in Lebensmitteln, 3. Unver änderte Auflage. Stuttgart: Hippokrates Verlag, 2005.

Gröber, U. Orthomolekulare Medizin: Ein Leitfaden für Apotheker und Ärzte, 3. unveränderte Auflage. Stuttgart: Wissenschaftliche Verlagsgesellschaft Stuttgart, 2008.

Ploss, O. Moderne Praxis bewährter Regulationstherapien: Entgiftung und Ausleitung, Säure-Basen-Haushalt, Darmsanierung, 1. Auflage. Stuttgart: MVS Medizinverlage, 2007.

Worlitschek, M. Praxis des Säure-Basen-Haushalts: Grundlagen und Therapie, 6. Auflage. Stuttgart: Haug-Verlag, 2008. 2008.

Löffler, G. Basiswissen Biochemie mit Pathobiochemie, 7. Auflage. Heidelberg: Springer-Verlag GmbH, 2008.

Studii

Hofmann, T. et al. 2009. Modulation of detoxification enzymes by watercress: in vitro and in vivo investigations in human peripheral blood cells. Eur J Nutr. 48(8):483-91.

Schreiber, H. 2000. Entgiftung und Ausleitung von Quecksilber. Der freie Arzt. Nr 2.

Higdon, J. V. et al. 2007. Cruciferous vegetables and human cancer risk: epidemiologic evidence and mechanistic basis. Pharmacol Res. 55(3):224-36.

Bagchi D, Bagchi M, Stohs SJ, Ray SD, Sen CK, Preuss HG, „Cellular protection with proanthocyanidins derived from grape seeds“, Ann. N. Y. Acad. Sci., Mai 2002; Bd. 957:260–270

Afzal M, Safer AM, Menon M, „Green tea polyphenols and their potential role in health and disease“, Inflammopharmacology, Aug. 2015; Bd. 23, Nr. 4:151–161

Asha Devi S, Sagar Chandrasekar BK, Manjula KR, Ishii N, „Grape seed proanthocyanidin lowers brain oxidative stress in adult and middle-aged rats“, Experimental Gerontology, Nov. 2011; Bd. 46, Nr. 11:958–9.

Trachtman, H., Sturman, J. A. 1996. Taurine: A therapeutic agent in experimental kidney disease. Amino Acids. 11:1-13.

Yu, L. L. et al. 2009. Beneficial health properties of psyllium and approaches to improve its functionalities. Adv Food Nutr Res. 55:193-220.

Singh, B. 2007. Psyllium as therapeutic and drug delivery agent. Int J Pharm. 334(1-2):1-14.

Anderson, J. W. et al. 2009. Health benefits of dietary fiber. Nutr Rev. 67(4):188-205.

Davis, C. D., Milner, J. A. 2009. Gastrointestinal microflora, food components and colon cancer prevention. J Nutr Biochem. 20(10):743-52.

Yang, C. S., Wang, H. 2016. Cancer Preventive Activities of Tea Catechins.Molecules. 21(12).

Huang, Y. et al. 2017. Association between green tea intake and risk of gastric cancer: a systematic review and dose-response meta-analysis of observational studies. Public Health Nutr. 20(17):3183–92.

Chen, Y. et al. 2017. An inverse association between tea consumption and colorectal cancer risk. Oncotarget. 8(23):37367–76.

Ui, A. et al. 2009. Green tea consumption and the risk of liver cancer in Japan: the Ohsaki Cohort study. Cancer Causes Control. 20(10):1939–45.

Queiroz, M. L. et al. 2003. Protective effects of Chlorella vulgaris in lead-exposed mice infected with Listeria monocytogenes. Int Immunopharmacol. 3(6):889-900.

Ni, C. X. et al. 2017. Green Tea Consumption and the Risk of Liver Cancer: A Meta-Analysis. Nutr Cancer. 69(2):211–20.

Kim, C. Y. et al. 2009. Neuroprotective effect of epigallocatechin-3-gallate against β-amyloid-induced oxidative and nitrosative cell death via augmentation of antioxidant defense capacity. Arch Pharm

Res. 32(6): 869–81.

Chen, L. et al. 2017. Therapeutic properties of green tea against environmental insults. J Nutr Biochem. 40:1–13.

Nacerai, H. et al. 2017. Green tea beverage and epigallocatechin gallate attenuate nicotine cardiocytotoxicity in rat. Acta Pol Pharm. 74(1):277–87.

Al-Awaida, W. et al. 2014. Chinese green tea consumption reduces oxidative stress, inflammation and tissues damage in smoke exposed rats. Iran J Basic Med Sci. 17(10):740–6.

Begum, M. S. et al. 2017. Influence of green tea consumption on cigarette smoking-induced biochemical changes in plasma and blood. Clin Nutr Exper. 16:1–12.

Golden, E. B. et al. 2009. Green tea polyphenols block the anticancer effects of bortezomib and other boronic acid-based proteasome inhibitors. Blood. 113(23):5827–37.

Negrisanu, G. et al. 1999. Effects of 3-month treatment with the antioxidant alpha-lipoic acid in diabetic peripheral neuropathy. Rom J Intern Med. 37(3):297-306.

Farwell, W. R., Taylor, E. N. 2010. Serum anion gap, bicarbonate and biomarkers of inflammation in healthy individuals in a national survey. CMAJ. 182(2):137-41.

Kalinina, E. V. et al. 2014. Role of glutathione, glutathione transferase, and glutaredoxin in regulation of redox-dependent processes. Biochemistry (Mosc). 79(13):1562-83.

Deponte, M. 2013. Glutathione catalysis and the reaction mechanisms of glutathione-dependent enzymes. Biochim Biophys Acta. 1830(5):3217–66.

Hou, Y. et al. 2015. N-acetylcysteine and intestinal health: a focus on its mechanism of action. Front Biosci (Landmark Ed). 20:872–91.

Ashoori, M., Saedisomeolia, A. 2014. Riboflavin (vitamin B(2)) and oxidative stress: a review. Br J Nutr. 111(11):1985-91.

El-Beshbishy, H. A. et al. 2013. Lipoic acid mitigates bisphenol A-induced testicular mitochondrial toxicity in rats. Toxicol Ind Health. 29(10):875–87.

Lebda, M. A. et al. 2015. The effect of lipoic acid on acrylamide-induced neuropathy in rats with reference to biochemical, hematological, and behavioral alterations. Pharm Biol. 53(8):1207-13.
Asci, H. et al. 2015. The impact of alpha-lipoic acid on amikacin-induced nephrotoxicity. Ren Fail. 37(1):117–21.

Yeh, C. C. et al. 2005. Superoxide anion radical, lipid peroxides and antioxidant status in the blood of patients with breast cancer. Clin Chim Acta. 361(1-2):104-11.

Huber, W., Messerschmitt, T. M. 2006. Entzündungssyndrom: Erfahrungen, Diagnose und begleitende Maßnahmen mit Antioxidantien. Zs f Orthomol Med. 1:16-21.

Locigno, R. et al. 2002. S-acetyl-glutathione selectively induces apoptosis in human lymphoma cells through a GSH-independent mechanism. Int J Oncol. 20(1):69-75.

Donnerstag, B. et al. 1996. Reduced glutathione and S-acetylglutathione as selective apoptosis-inducing agents in cancer therapy. Cancer Lett. 110(1-2):63-70.

Dalhoff, K. et al. 1992. Glutathione treatment of hepatocellular carcinoma. Liver. 12(5):341-3.

Maher, P. 2005. The effects of stress and aging on glutathione metabolism. Ageing Res Rev. 4(2):288-314.

Ruan, E. et al. Glutathione levels in chronic inflammatory disorders of the human colon. Nut Research.17(3):463-73.

Wegener, T., Fintelmann V. 1999. Pharmacological properties and therapeutic profile of artichoke (Cynara scolymus L.).  Wien Med Wochenschr. 149(8-10):241-7.

Buang, Y. et al. 2005. Dietary phosphatidylcholine alleviates fatty liver induced by orotic acid. Nutrition. 21(7-8):867-73.

Monographie Kommission E. 1988. Lecithinium ex soja. Bundesanzeiger. 85.

emitan, O. K., Izegbu, M. C. 2006. Protective effects of Zingiber officinale (Zingiberaceae) against carbon tetrachloride and acetaminophen-induced hepatotoxicity in rats. Phytother Res. 20(11):997-1002.

Shukla, Y., Singh, M. 2007. Cancer preventive properties of ginger: a brief review. Food Chem Toxicol. 45(5):683-90.

Förstermann, U., Münzel, T. 2006. Endothelial nitric oxide synthase in vascular disease: from marvel to menace. Circulation. 113(13):1708-14.
Kuklinski, B. 2008. Praxisrelevanz des nitrosativen Stresses. OM & Ernährung. 124:F2-F19.
Pall, M. L. 2007. Nitric oxide synthase partial uncoupling as a key switching mechanism for the NO/ONOO- cycle. Med Hypotheses. 69(4):821-5.

Sreejayan, M. N. A. R. 1997. Nitric oxide scavenging by curcuminoids. J Pharm Pharmacol. 49(1):105-7. 1. Auflage. Oxford: Routledge Tylor & Francis Group Ltd, 2007.

Erdamar, H. et al. 2007. The relationship between taurine and 3-nitrotyrosine level of hepatocytes in experimental endotoxemia. Neurochem Res. 32(11):1965-8.

Kraljević Pavelić, S. et al. 2018. Critical Review on Zeolite Clinoptilolite Safety and Medical Applications in vivo. Front Pharmacol. 9:1350.

Blanchard, G. et al. 1984. Removal of heavy metals from waters by means of natural zeolites. Water Res. 18:1501–7.

Zamzow, M. J. et al. 1990. Removal of heavy metals and other cations from wastewater using zeolites. Sep Sci Technol. 25(13–15):1555–69.

Erdem, E. et al. 2004. The removal of heavy metal cations by natural zeolites. J Colloid Interface Sci. 280(2):309–14.

Yao, C. K. et al. 2016. Review article: insights into colonic protein fermentation, its modulation and potential health implications. Aliment Pharmacol Ther. 43(2):181–96.

Gandy, J. J. et al. 2015. Potentiated clinoptilolite reduces signs and symptoms associated with veisalgia. Clin Exp Gastroenterol. 8:271–7.

Flowers, J. et al. 2009. Clinical evidence supporting the use of an activated clinoptilolite suspension as an agent to increase urinary excretion of toxic heavy metals. Nutr Diet Suppl. 1:11–8.

Karampathsis, E. 2012. Zeolite: Investigation of the Effectiveness and Safety as an Oral Chelating Agent for Heavy Metals. A comparison between different commercially available preparations. Original study. Scottsdale, Arizona. S. 1–12.

Shakov, Y. I. 2003. [Klinische Studie zur Wirkung von Litovit bei der Ausleitung von Schwermetallen aus dem menschlichen Körper.] Forschungsbericht der Tshelbinsker Staatlichen Medizinischen

Întrebări frecvente despre detoxifiere

În principiu, organismul nostru este capabil să se curețe singur pentru a scăpa de substanțele nocive. Cu toate acestea, din cauza încărcăturii tot mai mari de substanțe nedorite, sistemele și canalele noastre de detoxifiere sunt fericite să primească sprijin.

Oricine este implicat în detoxifiere știe că există opinii și „credințe” foarte diferite în această privință. Nu toate sunt recomandabile sau potrivite pentru toată lumea. Prin urmare, cel mai bine este să solicitați sfatul unui medic sau terapeut cu experiență.

Detoxifierea urmărește în primul rând să sprijine canalele proprii de detoxifiere ale organismului. Cu unele metode, pierderea în greutate poate fi - dacă este necesar - un „efect secundar” binevenit.

Nu există o singură modalitate optimă de detoxifiere, deoarece în mod ideal mai multe măsuri se susțin și se completează reciproc. În plus față de modificările stilului de viață, cum ar fi exercițiile fizice și evitarea substanțelor nocive inutile, un aport adecvat de apă și utilizarea direcționată a micronutrienților speciali și a substanțelor vegetale pot ajuta, de asemenea, la detoxifiere.

Deoarece termenul „capsule de detoxifiere” se poate referi la o gamă largă de formulări diferite, cel mai bine este să urmați recomandările producătorului. Dacă doriți sfaturi individuale, puteți consulta, de asemenea, un medic sau un terapeut.

Aceasta depinde de cazul dumneavoastră individual și de programul de detoxifiere pe care îl alegeți. Medicul sau terapeutul dumneavoastră vă va sfătui cu plăcere.

Cât de des și pentru cât timp ne „detoxificăm” depinde de diverși factori (de exemplu, tratamentul ales, dieta individuală, stilul de viață, expunerea la substanțe nocive). Cu toate acestea, o pauză anuală sau semestrială este întotdeauna binevenită.

Dacă urmați un program de detoxifiere, este bine să evitați alimentele care formează acizi, cum ar fi carnea, cafeaua, cerealele, alcoolul și zahărul. Pe de altă parte, alimentele alcalinizante bogate în substanțe vitale, precum fructele, legumele, semințele, nucile și sâmburii sunt ideale.