Vitamina A este o vitamină esențială care joacă un rol cheie în numeroase funcții corporale. În acest articol, veți afla tot ce trebuie să știți despre necesarul, efectele și posibilele consecințe ale unei deficiențe de vitamina A.
Vitamina A este o substanță liposolubilă care apare în două forme principale:
În timp ce retinolul poate fi utilizat direct de organism, provitamina A (beta-caroten) trebuie mai întâi transformată în forma activă de vitamina A.
Vitamina A se găsește în concentrații ridicate în special în ficat și în produsele care conțin ficat. Alte alimente de origine animală, cum ar fi ouăle și unele tipuri de pește (de exemplu, anghila) conțin, de asemenea, cantități semnificative de vitamina A.
Vitamina A nu este prezentă direct în alimentele vegetale, ci sub formă de provitamine, cum ar fi beta-carotenul și alfa-carotenul, pe care organismul le utilizează ca precursori ai vitaminei. O parte din aceste provitamine sunt deja transformate în vitamina A în intestinul subțire (aprox. 17%). Cealaltă parte este metabolizată ulterior în vitamina A de către ficat, plămâni, rinichi și celulele musculare după absorbția în organism. Cele mai importante surse vegetale de carotenoizi provitamina A includ legume precum morcovii, dovleacul, ardeii roșii, valeriana (salata mielului), spanacul și varza kale. Persoanele care consumă doar rareori alimente animale bogate în vitamina A (de exemplu, ficat) ar trebui să utilizeze în special aceste surse vegetale de vitamina A. În acest caz, este necesar ca masa să conțină grăsimi suplimentare pentru a permite absorbția vitaminei de către organism. În general, alimentele de origine animală furnizează suficiente grăsimi, astfel încât un aport suplimentar de grăsimi nu este necesar în acest caz.
Un aport adecvat de vitamina A este posibil, în principiu, și în cazul unei alimentații pur vegetariene, cu condiția să nu existe probleme digestive sau tulburări de digestie a grăsimilor și să fie prezente suficiente enzime de conversie active. În plus, funcția tiroidiană adecvată este, de asemenea, esențială pentru conversia eficientă a carotenoizilor provitamina A în vitamina A.
Vitamina A este implicată în numeroase procese metabolice. Cea mai cunoscută funcție este probabil rolul său în vedere. Este o componentă a pigmentului vizual rodopsină, care ne permite să vedem în lumină slabă. În plus, vitamina A susține creșterea și diferențierea celulelor care sunt importante pentru reînnoirea pielii și a membranelor mucoase. Apărarea noastră imunitară beneficiază, de asemenea, de întărirea barierelor externe ale organismului. În plus, vitamina A susține sistemul imunitar înnăscut și dobândit, favorizând formarea de globule albe și ajutând astfel la respingerea infecțiilor. Vitamina liposolubilă joacă, de asemenea, un rol în menținerea funcțiilor superioare ale sistemului nervos central. Un aport adecvat de vitamină A favorizează, de asemenea, fertilitatea. Pe de o parte, este implicată în formarea celor doi hormoni sexuali, testosteronul și estrogenul, iar pe de altă parte este, de asemenea, importantă pentru formarea și calitatea spermei, precum și pentru dezvoltarea oului, placentei și embrionului.
Necesarul zilnic de vitamina A depinde de vârstă, sex și circumstanțe individuale. Doza zilnică recomandată pentru adulți este următoarea
Femeile însărcinate și care alăptează au o nevoie crescută de vitamina A pentru a susține dezvoltarea sănătoasă a copilului. Persoanele cu anumite boli care afectează absorbția grăsimilor pot avea, de asemenea, o nevoie mai mare.
Vitamina A joacă deja un rol în dorința de a avea copii. Aceasta ajută la producerea de testosteron și la dezvoltarea spermatozoizilor și a placentei. Un aport suficient de vitamina A este, de asemenea, deosebit de important în timpul sarcinii, deoarece are un efect asupra diviziunii celulare și asupra dezvoltării normale a embrionului.
Cu toate acestea, este necesară și prudență: Un aport prea mare de vitamina A, în special sub formă de retinol, poate fi dăunător în timpul sarcinii. Prin urmare, femeile aflate în această fază ar trebui să acorde o atenție deosebită unui aport echilibrat prin alimente și să ia suplimente de vitamina A numai după consultarea medicului lor.
Vitamina A este la fel de importantă pentru copii, deoarece favorizează creșterea și vederea. Copiii cu vârste cuprinse între un an și patru ani au nevoie de aproximativ 300 µg echivalent retinol (RE) pe zi, în timp ce copiii mai mari și adolescenții au nevoie de între 350 și 950 µg RE, în funcție de vârstă și sex.
| Vârsta | Masculin | Femei |
| 0 până sub 4 luni | 500* | 500* |
| 4 până la sub 12 luni | 400* | 400* |
| 1 până la sub 4 ani | 300 | 300 |
| 4 până la sub 7 ani | 350 | 350 |
| 7 până la sub 10 ani | 450 | 450 |
| 10 până la sub 13 ani | 600 | 600 |
| 13 până la sub 15 ani | 800 | 700 |
| 15 până la sub 19 ani | 950 | 800 |
* Aceasta este o valoare estimată.
Deficitul de vitamina A apare adesea în țările în curs de dezvoltare, dar poate apărea și în țările industrializate dacă dieta este dezechilibrată permanent sau dacă anumite boli împiedică absorbția vitaminei. Simptomele tipice ale unei deficiențe de vitamina A includ orbirea nocturnă, sensibilitate crescută la infecții, piele uscată și modificări ale corneei oculare. La copii, o deficiență se manifestă adesea prin tulburări de creștere și o susceptibilitate crescută la boli.
Suplimentarea poate fi utilă pentru persoanele care nu obțin suficientă vitamina A din alimentație sau care au un necesar crescut. Există diverse forme de suplimente alimentare, inclusiv capsule de vitamina A, picături sau preparate multivitaminice. Este important să nu se depășească doza recomandată.
Vitamina A este administrată pentru a susține vederea și pentru a întări sistemul imunitar. Aceasta promovează creșterea celulară și este importantă pentru sănătatea pielii și a membranelor mucoase. Vitamina A joacă, de asemenea, un rol central în reproducere.
Vitamina A ar trebui administrată dacă există o deficiență dovedită, care se poate manifesta și prin simptome precum orbirea nocturnă, uscarea pielii sau o susceptibilitate crescută la infecții. De asemenea, poate fi recomandabil să o luați dacă există o nevoie crescută (de exemplu, în timpul alăptării). Persoanele cu boli care afectează absorbția grăsimilor sau cu o dietă foarte dezechilibrată pot beneficia, de asemenea, de suplimente. Este important să se utilizeze doze mai mari numai după consultarea unui medic. Suplimentele de vitamina A, cum ar fi capsulele, trebuie luate întotdeauna cu o masă pentru a susține absorbția vitaminei liposolubile.
Aportul zilnic recomandat de vitamina A este de 850 µg echivalent retinol (RE) pentru bărbații adulți și 700 µg RE pentru femei. Femeile însărcinate și care alăptează au un necesar crescut, în timp ce copiii și adolescenții au nevoie de între 300 și 950 µg RE, în funcție de vârstă și sex.
Aceste cantități pot fi acoperite printr-o dietă echilibrată iar dacă este necesar, prin suplimente alimentare suplimentare. În mod ideal, ar trebui consultat un medic pentru a selecta o doză adecvată de vitamina A.
Lectură suplimentară:
Alkhouri, R. H. et al. 2012. Vitamin and Mineral Status in Patients with Inflammatory Bowel Disease. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 56 (1):89-92.
Bao, Y. et al. 2012. Low maternal retinol as a risk factor for schizophrenia in adult offspring. Schizophr Res. 137(1-3):159-65.
Beurskens, L. W. et al. 2010. Retinol status of newborn infants is associated with congenital diaphragmatic hernia. Pediatrics. 126:712-720.
Biesalski, H. C. et al. Ernährungsmedizin: Nach dem Curriculum Ernährungsmedizin der Bundesärztekammer und der DGE, 4. Auflage. Stuttgart: Georg Thieme Verlag, 2010.
Biesalski, H. K., Nohr, D. 2004. New aspects in vitamin a metabolism: the role of retinyl esters as systemic and local sources for retinol in mucous epithelia. J Nutr. 134(12 Suppl):3453S-3457S.
Bonifant, C. M. et al. 2014. Vitamin A supplementation for cystic fibrosis. Cochrane Database Syst Rev. (5):CD006751
Bonifant, C. M., Shevill, E., Chang, A. B. 2012. Vitamin A supplementation for cystic fibrosis. Cochrane Database Syst Rev. 8:CD006751.
Checkley, W. et al. 2010. Maternal vitamin A supplementation and lung function in offspring. N Engl J Med. 362(19):1784-94.
Checkley, W. et al. 2011. Supplementation with vitamin A early in life and subsequent risk of asthma. Eur Respir J. 38(6):1310-9.
Clagett-Dame, M., Knutson, D. 2001. Vitamin A in reproduction and development. Nutrients. 3:385-428.
Elmadfa I., Leitzmann C. (2004) Ernährung des Menschen. 4. Auflage. Verlag Eugen Ulmer, Stuttgart
Fiebrich, H. B. et al. 2010. Deficiencies in fat-soluble vitamins in long-term users of somatostatin analogue. Aliment Pharmacol Ther.32(11-12):1398-404.
Fisher, G. J., Voorhees, J. J. 1996. Molecular mechanisms of retinoid actions in skin. FASEB J. 10(9):1002-13.
Gely-Pernot, A. et al. 2012. Spermatogonia differentiation requires retinoic acid receptor γ. Endocrinology. 153(1):438-49.
Glover, J. C., Renaud, J. S., Rijli, F. M. 2006. Retinoic acid and hindbrain patterning. J Neurobiol. 66:705-725.
Gröber, U. Mikronährstoffe: Metabolic Tuning – Prävention – Therapie, 3. völlig überarbeitete und erweiterte Auflage. Stuttgart: Wissenschaftliche Verlagsgesellschaft Stuttgart, 2011.
Gröber, U. Orthomolekulare Medizin. Ein Leitfaden für Apotheker und Ärzte, 3. Auflage. Stuttgart: Wissenschaftliche Verlagsgesellschaft, 2008.
Hahn, A. et al. Ernährung: Physiologische Grundlagen, Prävention, Thera- pie, 2. Auflage. Stuttgart: Wissenschaftliche Verlagsgesellschaft, 2006.
Hogarth, C. A., Griswold, M. D. 2010. The key role of vitamin A in spermatogenesis. J Clin Invest. 120:956-962.
Hoover, L. L., Brooks, B. A., Kubalak, S. W. 2008. The expanding role for retinoid signaling in heart development. Sci World J. 8:194-211.
Jiang, W. et al. 2012. Vitamin A deficiency impairs postnatal cognitive function via inhibition of neuronal calcium excitability in hippocampus. J Neurochem. 121(6):932-43.
Kaufman, D. R. et al. 2011. Vitamin A deficiency impairs vaccine-elicited gastrointestinal immunity. J Immunol. 187(4):1877-83.
Kim, S. C. et al. 2012. Vitamin A deficiency induces fluid hyposecretion from the airway submucosal glands of mice. J Nutr. 142(4):739-43.
Leitzmann, C. et al. Ernährung in Prävention und Therapie: Ein Lehrbuch, 3. Auflage. Stuttgart: Hippokrates Verlag, 2009.
Ono, K., Yamada, M. 2012. Vitamin A and Alzheimer‘s disease. Geriatr Gerontol Int. 12(2):180-8.
Quadro, L. et al. 2005. Pathways of vitamin A delivery to the embryo: insights from a new tunable model of embryonic vitamin A deficiency. Endocrinology. 146:4479-4490.
See, A. W., Clagett-Dame, M. 2009. The temporal requirement for vitamin A in the developing eye: mechanism of action in optic fissure closure and new roles for the vitamin in regulation cell proliferation and adhesion in the embryonic retina. Dev Biol. 325:94-105.
Silva, I. T. et al. 2013. Is plasma alpha-tocopherol associated with electronegative LDL in obese adolescents? J Nutr Sci Vitaminol (Tokyo). 59(2):100-7.
