Stresul nu este doar un actor principal al societății noastre, ci este și un conducător al acesteia. Potrivit unui studiu, 75% dintre profesioniștii germani sunt supuși stresului continuu zilnic. Dar ce este exact stresul, ce îl cauzează și ce strategii există pentru a-l gestiona?
Ce este stresul? Și cum poate fi gestionat sau chiar evitat stresul?
Termenul de stres a fost definit de părintele cercetării moderne a stresului, medicul maghiar-canadian, Hans Selye. Selye ca fiind o „reacție nespecifică a corpului, prin care acesta reacționează la mediul extern și la cerințelor extrinseci”. Cerințele acestea extrinseci nu sunt rele în sine. Ele ne pot motiva să atingem excelența și ne pot permite să creștem. O viață absolut lipsită de stres și fără solicitări este, prin urmare, nedorită. Ne-ar lipsi condimentul vieții sub forma stresului pozitiv (eustress), impulsul interior și terenul propice pentru creșterea personală și experiențe de succes.
Când devine stresul o problemă?
Dacă stresul este considerat unul din condimenetele care piperează viața , devin afectați de stresul sub care sunt supuși? Ca și în multe alte situații din viață, depinde foarte mult și de doza în care vine stresul. În timp ce stresul pe termen scurt este considerat un stimulent (de exemplu, în situații provocatoare), stresul permanent nu preintă beneficii, din contră acesta este o povară pentru mulți oameni. De ce? Pentru că lipses perioadele de reuperare. Dacă un stimul extern sau intern este perceput ca fiind neplăcut sau dacă simți că nu ești capabil să faci față unei anumite cerințe, atunci acest tip de stres este perceput ca fiind negativ (distress) care poate duce la efecte negative asupra sănătății. Nu degeaba se spune că stresul este resimțit ca un „pumn în stomac”.
Simptome tipice ale stresului cronic:
- Stare de neliniște permanentă
- Tensiune constantă
- Încordare I
- Iritabilitate
- Abgeschlagenheit
- Furie necontrolată
- Schimbări de dispoziție, dispoziție proastă
- Epuizare
- Probleme de concentrare
- Panică
- Nemulţumire
- Cefalee
Reacția organismului la stres este de multe ori văzută ca o perioadă sau o stare de supraviețuire.
Stresul nu este un fenomen nou. Stresul există de mult timp, iar organismul s-a adaptat de-a lungul timpului la situațiile stresante la care a fost supus și-a dezvoltate mecanisme de apărare pentru a face față situațiilor periculoase și incomode. Cu toate acestea, strămoșii noștri s-au confruntat cu situații de viață și de moarte, în timp ce astăzi omul modern resimte situațiile stresante sub altă formă. Acesta nu se mai gândește la supraviețuire, se gândește la problemele financiare, dedline-urile de la locul de muncă și la frica de eșec. Totuși, organismul este programat și astăzi la mecanismul de supraviețuire. Dacă un factor de stres (stresor) afectează organismul, hormonii de stres sunt eliberați și întregul organism este mobilizat pentru a lupta cu „amenințarea periculoasă”. În timp ce unele sistemele ale organismului care nu sunt necesare pe termen scurt – cum ar fi libidoul, sistemul imunitar sau digestia – pot fi oprite, alte sisteme sunt aduse în modul de fugă sau luptă. Acest sistem de fugă și luptă are următoarele efecte în organism – accelerarea respirației, creșterea pulsului și a tensiunii arteriale,creșterea tonusului muscular și a fluxului sanguin, toate acestea mecanisme se activează pentru ca organismul să fie pregătit să se confrunte cu o situație stresantă.
Dar oare stresul se simt sub aceeași formă de toată lumea?
În timp ce reacțiile fiziologice de stres sunt aceleași pentru fiecare persoană, fiecare formă de stres este percepută diferit. De exemplu, există situații la care mulți oameni ar reacționa cu o atitudine de „Nu mai suport!”, alții ar putea să rămână fermi și echilibrați. Acești oameni sunt capabili să facă față chiar și situațiilor de stres mai provocator și să se recupereze într-un ritm mult mai alert, față de alte persoane care se simt coplețite de aceste situații mai stresante.
Cauzele stresului: Ce declanșează stresul?
Chiar dacă fiecare dintre noi are o percepție individuală asupra stresului, există anumiți factori de stres care fac ca majoritatea hormonilor de stres să crească. Astfel de factori de stres tipici includ:
- Conflicte în mediul profesional sau privat
- Termenele limită și presiunea de a efectua
- Multitasking
- Flux de informații și disponibilitate constantă
- Povara dubla de munca si familie
- Perfecţionism
- Boală sau deces în familie
- Divorț sau separare
- Pierderea locului de muncă
- (Viitorul) frici sau griji
- Lipsa echilibrului dintre viața profesională și viața privată, puțin timp liber
- Suprastimulare
- Un stil de viață nesănătos
Ce te poate ajuta împotriva stresului?
Am pregătit pentru tine 7 sfaturi pentru gestionarea stresului Mulți dintre noi suntem supuși zilnic la situații stresante și de multe ori ne simțim copleșiți de aceste situații și nu știm cum să le facem față. Acest stres permanent pare să ne acapareze toată energia pe care o avem și să ne afecteze sănătatea fizică, cât și mentală, și de cele mai multe ori ne luptăm din răsputeri să facem față. Însă există oare modalități prin care am putea noi să combatem acest stres sau să îl gestionăm mai bine? Următoarele șapte strategii de gestionare a stresului vă pot ajuta.
- Suplimentarea cu micronutrienții: o modalitate prin care putem face față stresului.
Metabolismul oamenilor care se simt obosiți nu este – așa cum se crede adesea – pe dos, ci de fapt acesta rulează la viteza sa maximă. Această hiperactivitate al care este supus organismul într-o situație de stres crește nevoia organismului de suplimentare cu vitamine și minerale și crește formarea de radicali liberi în organism. Din păcate, atunci când suntem puși într-o situație care ne presează, neglijăm adesea alimentația și avem tendința de a nu consuma suficiente alimente bogate în vitamine și minerale. De cele mai multe ori s-a dovedit că persoanele care au avut o alimentație echilibrată și sănătoasă au reușit să facă față stresului. Suplimentarea cu anumiți micronutrienți și diferite extractele din plante vă pot ajuta, atunci când sunt supus unor situații stresante. - Somnul: o metodă de relaxare care poate ajuta la gestionarea stresului.
Toată lumea este familiarizată cu faptul că o noapte nedormită, poate avea o inluență extrem de mare asupra concentrării. Somnul nu este important doar pentru refacrerea organismului, menținerea sănătății mentale, capacitatea de concentrale și învățare, ci și pentru refacerea nerviilor. În timp ce copiii pot adormi adesea după un pahar de lapte cu miere, adulții sunt încurajați să consume extracte de plante care le pot stimula și îmbunătății calitatea somnului. - Detoxifiere digitală.
Ai mai auzit asta, nu? Lasă technologia deoparte înainte de culcare. Ai experimentat și tu momentul acela când ți-ai deschis telefonul să verifici ceva rapid și ai ajuns să petreci ore întregi pe telefon, fără să realizezi că a trecut deja de miezul nopții. Potrivit unui studiu, ne verificăm telefoanele mobile de 150 de ori pe zi în medie. Cu toate acestea, acest flux de date digitale fără sfârșit poate ajunge să devină stresant. Acum este recomandată o nouă „tendință de post”, cunoscută sub numele de „detoxifiere digitală”, timp în care tableta, telefonul mobil etc. sunt puse deoparte pentru o anumită perioadă de timp. Detoxifierea digitală ar trebui să elimine stresul și să ajute la creșterea gradului de conștientizare a vieții din jurul tău. - Sport: Stres killer nr. 1.
În principiu, este în natura noastră să reacționăm la stres cu exerciții fizice (reacție de zbor sau de luptă). Dar în zilele noastre de cele mai multe ori alegem să ignorăm semnalele pe care organismul nostru ni le transmite . E timpul să te trezești și să devii activ! Persoanele care fac exerciții fizice moderate (în special sporturile de anduranță), oferă organismului o cale de eliberare a stresului. În plus, sportul ne oferă o explozie de hormoni care sunt implicați în fericire , dar și o mai bună rezistență fizică și mentală – care ne afectează în toate domeniile vieții. 5. Pastila verde – o armă secretă subestimată. Aerul curat, ciripitul păsărilor, foșnetul frunzelor. Unde te poți relaxa mai bine decât în mijlocul naturii? Dacă ieși în natură timp de 20-30 de minute de trei ori pe săptămână, poți reduce stresul. Plimbările în pădure sunt deosebit de importante: sub protecția copacilor giganți, stresul și problemele vieții de zi cu zi trec în fundal pentru puțin timp. Aerul proaspăt are un efect asupra bunăstării mentale, iar celulele și organele au timp să se regenereze. - Pastila verde – o armă secretă subestimată.
Aerul curat, ciripitul păsărilor, foșnetul frunzelor. Unde te poți relaxa mai bine decât în mijlocul naturii? Dacă ieși în natură timp de 20-30 de minute de trei ori pe săptămână, poți reduce stresul. Plimbările în pădure sunt deosebit de importante: sub protecția copacilor giganți, stresul și problemele vieții de zi cu zi trec în fundal pentru puțin timp. Aerul proaspăt are un efect asupra bunăstării mentale, iar celulele și organele au timp să se regenereze. - 5 minute de autoîngrijire zilnic – minim!
O ceașcă caldă de ceai acompaniată de muzică relaxantă, o baie liniștitoare cu spumă la lumina lumânărilor, puțină meditație pentru o stare de bine – există modalități minunate de a-ți arăta dragoste față de tine și de corpul tău. Aceste exemple sunt printe multele modalități prin care te poți răsfăța în fiecare zi și care te vor ajuta să ține-ți hormonii de stres în frâu. - Dacă viața îți dă lămâi, fă limonadă😉.
Indiferent de situațiile la care ești supus, poți să le faci față dacă îți păstrezi mintea limpede și o încarci cu gânduri pozitive. Potrivit multor studii, oamenii cu o atitudine pozitivă reușesc să facă față provocăriilor la care sunt supuși, mult mai bine față de negativiști. Vestea bună: gândirea pozitivă poate fi educată.Oamenii care se concentrează pe propriile forțe, care evită comparațiile și folosesc puterea râsului, reușesc să ducă o viață mai liniștiă și să țină nivelul de stres sub control.
Cât timp își va lua pentru a simții că stresul s-a redus?
Procesul de relaxare este individual la fel ca și modul în care fiecare persoană percepe stresul și îl gestionează. Mai mulți factori sunt implicați în procesul de relaxare și de reducere al stresului – de la modul în care este perceput stresul, rezistența individuală la stres, până la atitudinea față de situașiile stresante și strategia aleasă pentru a gestiona stresul. Este recomandat să căutăm în mod constat modalități și technici prin care ne putem relaxa și gestiona stresul de zi cu zi. Hormonii care sunt eliberați în timpul perioadelor de stres pot avea un impact negatic asupra sănătății noastre mentale, dar și fizice, cât și asupra calității veții noastre. Gestionarea și educarea unor strategii de a combate restul, poate dura de la câteva săptămâni, până la câteva luni, în funcție de fiecare individ și de cât de mult a fost expus la stres și cât de mult a fost afectat de aceste situații din viața sa.
Literatura de la autor