Suplimente pentru scăderea colesterolului

În Europa Centrală, aproximativ o treime din populație are colesterolul crescut, iar motivele sunt multiple: unii au predispoziție genetică, alții se luptă cu consecințele bolilor, medicamentelor sau unui stil de viață dezechilibrat, caracterizat prin alimentație nesănătoasă și consum excesiv de alcool. Odată cu înaintarea în vârstă, riscul crește și mai mult.

Nu este de mirare, așadar, că reducerea colesterolului este un subiect important în medicină. Pe lângă schimbarea stilului de viață, cum ar fi o alimentație mai conștientă și mai multă mișcare, se utilizează adesea și statine. Acestea sunt eficiente, dar pot avea și efecte secundare, cum ar fi dureri musculare, stare de rău sau, în cazuri rare, creșterea glicemiei.

Tocmai de aceea, strategiile naturale complementare devin din ce în ce mai interesante.

Anumiți micronutrienți, compuși secundari din plante și substanțe vegetale devin tot mai mult în centrul cercetărilor științifice. Studiile arată că pot oferi un sprijin blând, în special în reglarea naturală a nivelului colesterolului, protejând în același timp sistemul vascular.

Știați că anumite vitamine pot susține metabolismul colesterolului? Acestea pot avea un aport valoros, mai ales în combinație cu un stil de viață sănătos, adică o alimentație echilibrată, mișcare și suplimente alimentare specifice. Dar care sunt vitaminele care merită luate în special în cazul unui nivel ridicat al colesterolului?

Dacă doriți să vă controlați nivelul colesterolului cu ajutorul vitaminelor, niacina (vitamina B3) este un bun punct de plecare. Această vitamină solubilă în apă este utilizată de mult timp pentru a combate colesterolul ridicat. Interesant: niacina poate reduce colesterolul „rău” LDL și, în același timp, poate crește colesterolul „bun” HDL, ceea ce reprezintă un real avantaj pentru metabolismul lipidelor.

Vitamina C susține transformarea colesterolului în acid biliar și acționează în același timp ca un puternic antioxidant. Studiile arată: în special la persoanele cu diabet și sindrom metabolic, vitamina C poate influența pozitiv nivelul colesterolului și, în plus, poate reduce inflamațiile și stresul oxidativ.

Și vitamina D ar putea fi importantă pentru nivelul colesterolului, în special în cazul unei deficiențe. O meta-analiză a 25 de studii arată că vitamina D poate reduce semnificativ trigliceridele și colesterolul total, crescând în același timp ușor colesterolul HDL. Cel mai mare efect, conform studiului? Reducerea trigliceridelor.

O analiză a datelor NHANES din SUA arată că un aport mai mare de vitamina E este, de asemenea, asociat cu valori mai bune ale colesterolului. Un alt punct în plus pentru sănătatea cardiovasculară.

Vitaminele B nu influențează direct nivelul colesterolului (cu excepția niacinei), dar sunt totuși importante, în special pentru vasele de sânge. Vitamina B6, B12 și acidul folic ajută la descompunerea homocisteinei, un produs metabolic considerat factor de risc pentru bolile cardiovasculare.

O meta-analiză arată că uleiul de alge bogat în DHA poate reduce trigliceridele și, în același timp, crește ușor colesterolul HDL. Astfel, uleiul de alge nu este doar durabil, ci și o modalitate eficientă de a vă completa aportul de omega-3 din surse vegetale și de a vă armoniza ușor nivelul colesterolului.

Uleiul de pește rămâne pentru mulți prima alegere în ceea ce privește omega-3. În special EPA, unul dintre principalii acizi grași din uleiul de pește, este asociat cu valori mai bune ale HDL și trigliceride mai scăzute. Chiar dacă discuțiile științifice sunt încă în curs, multe date indică acest efect pozitiv.

Important: acordați o atenție deosebită calității. Uleiul de pește de înaltă calitate provine din pește proaspăt, este prelucrat cu grijă și testat pentru substanțe nocive precum dioxine, furani și metale grele. În plus, conținutul de EPA și DHA trebuie să fie clar declarat și standardizat – numai astfel știți ce primește cu adevărat organismul dumneavoastră.

Uleiul de in convinge prin conținutul ridicat de acid alfa-linolenic (ALA), un acid gras omega-3 de origine vegetală. Studiile arată că un consumul regulat poate reduce citokinele proinflamatorii, poate influența pozitiv nivelul colesterolului total și al colesterolului LDL și poate chiar încetini formarea depunerilor în artere.

Pe scurt: uleiul de in este mai mult decât un ingredient clasic și sănătos în bucătărie – este un aport valoros pentru sistemul cardiovascular.

Fibrele alimentare sunt adevărați eroi ai vieții de zi cu zi, mai ales când vine vorba de nivelul colesterolului. Mecanismul lor de acțiune este simplu, dar eficient: ele leagă acizii biliari din intestin, care sunt formați în mod normal din colesterol. Când acești acizi biliari sunt eliminați prin fecale, organismul trebuie să producă alții noi și, pentru aceasta, recurge la colesterolul care circulă în sânge. Rezultatul: nivelul colesterolului scade.

Dar asta nu este tot. Fibrele alimentare pot lega și trigliceridele și acizii grași în exces din alimentație, ceea ce are efecte pozitive suplimentare asupra valorilor lipidelor din sânge. Așadar, o alimentație bogată în fibre nu numai că susține echilibrul colesterolului, ci și contribuie în mod semnificativ la sănătatea sistemului cardiovascular.

Cojile de psyllium conțin aproximativ 85% fibre solubile și au astfel un potențial real pentru metabolismul lipidelor. Studiile arată că ele leagă acizii biliari, trigliceridele, acizii grași și colesterolul din alimentație, contribuind astfel la echilibrarea nivelului lipidelor din sânge. Un sprijin natural pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare.

Beta-glucanul este o fibră solubilă care se găsește în special în ovăz, orz, ciuperci și unele alge. Deosebit de eficient: beta-glucanul din drojdia de bere, cum ar fi Yestimun®. Această materie primă naturală are două avantaje: poate contribui la reducerea nivelului colesterolului și, în același timp, poate susține sistemul imunitar, datorită proprietăților sale imunomodulatoare.

Fibrele obținute din seva arborelui de salcâm sunt considerate o sursă deosebit de bine tolerată de fibre solubile. Acestea servesc ca hrană pentru bacteriile intestinale benefice, favorizează o floră intestinală sănătoasă și pot face și mai mult:

Un studiu realizat în 2015 pe 110 pacienți care luau deja statine a arătat în mod clar că 30 g de fibre de acacia pe zi, timp de 4 săptămâni, au îmbunătățit semnificativ valorile lipidelor din sânge. Colesterolul total, LDL și trigliceridele au scăzut – un semn puternic al potențialului acestei surse naturale de fibre.

Pe lângă micronutrienți, substanțele active vegetale joacă, de asemenea, un rol important în controlul nivelului ridicat al lipidelor din sânge – studiate științific, cu efect blând, cu potențial puternic.

Fitosterolii, numiți și fitosterine, au o structură atât de similară cu cea a colesterolului, încât concurează cu acesta pentru absorbția în intestin. Și tocmai acesta este avantajul lor: prin aportul țintit, colesterolul din alimentație este blocat – un mecanism natural care susține nivelurile sănătoase de colesterol.

Orezul roșu conține monacolină K – un principiu activ natural care acționează similar cu preparatele obișnuite pe bază de statine. Poate contribui la scăderea nivelului de colesterol LDL și la susținerea sistemului cardiovascular. Important: acordați atenție calității și dozării corecte a produselor din orez roșu.

Tămâia este considerată de secole un remediu medicinal și este din ce în ce mai studiată din punct de vedere științific. Un studiu de 6 săptămâni a arătat că, la administrarea extractului de tămâie, colesterolul HDL a crescut semnificativ, în timp ce colesterolul total și LDL au scăzut în mod vizibil. În prezent, se cercetează și un posibil efect pozitiv asupra tensiunii arteriale.

Berberina, un ingredient activ vegetal din medicina tradițională chineză și indiană, s-a dovedit a fi un adevărat ingredient universal pentru metabolismul grăsimilor. Inhibă formarea de grăsimi în organism, scade colesterolul LDL și trigliceridele – și, în același timp, susține creșterea colesterolului HDL. Un pachet complet pentru profilul dvs. lipidic.

Extractul de anghinare poate stimula producția de acizi biliari, ceea ce are un efect pozitiv asupra nivelului colesterolului. Studiile arată o scădere semnificativă, în special a valorii LDL.

Curcumina, ingredientul activ din curcuma, a demonstrat în studii că poate influența în mod natural nivelul colesterolului. Are efect antioxidant și antiinflamator, scade nivelul LDL și poate crește ușor colesterolul HDL. Blând, vegetal, versatil.

Pe lângă substanțele vegetale cunoscute, precum fitosterolii, curcuma sau anghinarea, există și alte substanțe interesante din natură care pot completa în mod util gestionarea colesterolului. Vă prezentăm două dintre acestea:

Spermidina este o substanță produsă de organism, care se găsește și în multe alimente, cum ar fi soia, germenii de grâu, ciupercile sau brânzeturile maturate. În cercetare, spermidina este considerată de mult timp un ingredient interesant anti-îmbătrânire.

Coenzima Q10 este un antioxidant produs de organism, care este esențial pentru producerea de energie în celulele noastre. Dar poate face și mai mult: studiile indică faptul că Q10 poate contribui și la reglarea nivelului colesterolului, susținând astfel de două ori sistemul cardiovascular.

Da – cei care doresc să combată în mod natural colesterolul ridicat pot găsi astăzi suplimente alimentare de înaltă calitate, care acționează în mod țintit. Preparatele combinate personalizate conțin substanțele active menționate mai sus și ajută în mod specific la scăderea nivelului de colesterol.

Bernstein, A. M. et al. 2012. A meta-analysis shows that docosahexaenoic acid from algal oil reduces serum triglycerides and increases HDL-cholesterol and LDL-cholesterol in persons without coronary heart disease. J Nutr. 142(1):99–104. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22113870/

Liang, S. et al. 2013. APOE genotype modifies the association between plasma omega-3 fatty acids and plasma in the Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA). Atherosclerosis. 228(1):181–7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23466070/

Tatarczyk, T. et al. 2007. Analysis of long-chain omega-3 fatty acid content in fish-oil supplements. Wien Klin Wochenschr. 119(13–14):417–22. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17671823/

Radkhah, N. et al. 2023. The Effect of Vitamin D Supplementation on Lipid Profiles: an Umbrella Review of Meta-Analyses. Adv Nutr. 2023 Nov;14(6):1479-1498.  doi: 10.1016/j.advnut.2023.08.012. Epub 2023 Aug 30. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37657652/

Cheng, S.C. et al. 2008. A randomized, double-blind, placebo-controlled trial of niacinamide for reduction of phosphorus in hemodialysis patients. Clin J Am Soc Nephrol. 3:1131–1138. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18385391/

Shahbazian, H. et al. 2011. Oral nicotinamide reduces serum phosphorus, increases HDL, and induces thrombocytopenia in hemodialysis patients: a double-blind randomized clinical trial. Nefrologia. 31(1):58-65. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21270914/

Almer, G. et al. 2022. Deficiency of B vitamins leads to cholesterol-independent atherogenic transformation of the aorta. Biomedicine & Pharmacotherapy Volume 154, October 2022, 113640.

Dludla, P.V. et al. 2022. Vitamin C intake potentially lowers total cholesterol to improve endothelial function in diabetic patients at increased risk of cardiovascular disease: A systematic review of randomized controlled trials. Front Nutr. 2022 Oct 31:9:1011002. doi: 10.3389/fnut.2022.1011002. eCollection 2022. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36386907/

Wang, Y. et al. 2024. The association between vitamin E intake and remnant cholesterol, total cholesterol, high-density lipoprotein cholesterol, and low-density lipoprotein cholesterol in US adults: a cross-sectional study. Lipids Health Dis . 2024 Oct 1;23(1):325. doi: 10.1186/s12944-024-02313-8. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39354564/

Calder, P. C. 2012. Omega-3 polyunsaturated fatty acids and inflammatory processes: Nutrition or pharmacology?. British Journal of Clinical Pharmacology. doi:10.1111/j.1365-2125.2012.04374.x. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22765297/

Bloedon, L. T. et al. 2004. Flaxseed and Cardiovascular Risk. Nutrition Reviews 62(1):18–27. doi:10.1111/j.1753-4887.2004.tb00002.x. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14995053/

Schoeneck M, Iggman D. 2021. The effects of foods on LDL cholesterol levels: A systematic review of the accumulated evidence from systematic reviews and meta-analyses of randomized controlled trials. Nutr Metab Cardiovasc Dis. 2021 May 6;31(5):1325-1338.  doi: 10.1016/j.numecd.2020.12.032. Epub 2021 Jan 16.  https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33762150/

Wang T et al. 2024.Protective effects of spermidine levels against cardiovascular risk factors: An exploration of causality based on a bi-directional Mendelian randomization analysis. Nutrition. 2024 Nov:127:112549. doi: 10.1016/j.nut.2024.112549. Epub 2024 Aug 5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39243489/

Mohamed R.E. et al. 2015. The lowering effect of Gum Arabic on hyperlipidemia in Sudanese patients. Front. Physiol., 18 May 2015. Sec. Vascular Physiology. Volume 6 – 2015.  Frontiers | The lowering effect of Gum Arabic on hyperlipidemia in Sudanese patients

Frontiers | The lowering effect of Gum Arabic on hyperlipidemia in Sudanese patients

Ahangarpour, A. et al. 2014. Effect of Boswellia serrata supplementation on blood lipid, hepatic enzymes and fructosamine levels in type2 diabetic patients. J. Diabetes Metab Disord. 13(1):29. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24495344/

Lan, Jiarong et al. 2015. Meta-analysis of the effect and safety of berberine in the treatment of type 2 diabetes mellitus, hyperlipemia and hypertension.” Journal of ethnopharmacology vol. 161 (2015): 69-81. doi:10.1016/j.jep.2014.09.049. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25498346/

Sahebkar A. et al. 2018. Lipid-lowering activity of artichoke extracts: A systematic review and meta-analysis. Crit Rev Food Sci Nutr. 2018;58(15):2549-2556. doi: 10.1080/10408398.2017.1332572. Epub 2017 Aug 24. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28609140/

Liu, Z et al. 2022. Effects of Coenzyme Q10 Supplementation on Lipid Profiles in Adults: A Meta-analysis of Randomized Controlled Trials. J Clin Endocrinol Metab. 2022 Dec 17;108(1):232-249.  doi: 10.1210/clinem/dgac585. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36337001/

Schmidbauer, C. et al. 2020. Mikronährstoff-Coach® Das große BIOGENA-Kompendium der Nährstoffe. Verlagshaus der Ärzte. 2017, 4. Auflage.