Vitamine pentru o piele sănătoasă și strălucitoare

Dacă pielea dumneavoastră este dezechilibrată din cauza schimbărilor hormonale – fie că este vorba de pubertate, ciclul menstrual sau perioade de stres – pe lângă o alimentație corectă (de exemplu o dietă echilibrată sau adaptată nevoilor individuale), suplimentele de înaltă calitate pot fi un sprijin valoros.

S-au dovedit a fi deosebit de eficiente soluțiile personalizate cu micronutrienți, care conțin, de exemplu, zinc, vitamina C, tămâie, extract de semințe de struguri și beta-glucan. De asemenea, probioticele pot influența pozitiv aspectul pielii din interior contribuind la un ten mai curat.

Zincul, un aliat esențial pentru un ten curat. Acest oligoelement ajută la menținerea pielii normale și joacă un rol central în diviziunea celulară – un element indispensabil pentru regenerarea pielii.

Încă din anii 1970, oamenii de știință au demonstrat o legătură între zinc și acnee. Zincul își manifestă eficacitatea în special în cazul acneei inflamatorii: poate reduce producția excesivă de sebum, are efect antibacterian și îmbunătățește aspectul pielii, influențând pozitiv procesele inflamatorii. În plus, zincul ajută la încetinirea proliferării bacteriilor care cauzează acneea, pentru o piele curată și proaspătă.

Pielea dumneavoastră merită tot ce este mai bun – iar uneori acest lucru vine din natură: tămâia indiană, cunoscută și sub denumirea de Boswellia serrata, conferă pielii cu impurități o stare de bine din interior. Proprietățile sale antiinflamatorii nu mai sunt de mult un secret. Studiile arată că poate inhiba anumite bacterii care joacă un rol important în apariția acneei.

Deosebit de interesant pentru toți cei care doresc să-și curețe tenul: extractul de tămâie Bowellin®. Cu conținutul său ridicat și standardizat de acizi boswellici, acest extract poate îmbunătăți vizibil simptomele acneei, conform studiilor. Un adevărat secret care readuce în echilibru pielea stresată și impură.

Beta-glucanii sunt fibre alimentare care se găsesc în surse naturale precum drojdia, ciupercile, algele, orzul sau ovăzul. În funcție de origine, aceștia diferă ușor în structura moleculară – și tocmai acest lucru le influențează efectul.

Deosebit de interesant: beta-glucanul din drojdie poate susține sistemul imunitar – un adevărat beneficiu pentru sănătatea pielii. O vedetă în acest domeniu este materia primă testată clinic Yestimmun®-Beta-Glucan. Aceasta ajută globulele albe din sânge să țină sub control bacteriile dăunătoare.

Beta-glucanele – pentru un sistem imunitar gata să vă protejeze.

Extractul de semințe de struguri nu se remarcă doar prin proprietățile sale antioxidante, ci și prin efectul său benefic asupra aspectului clar și sănătos al pielii. Studiile arată că extractul de semințe de struguri protejează structura pielii, poate inhiba proliferarea bacteriilor responsabile de acnee. În plus, susține formarea colagenului și a fibronectinei, contribuind astfel la vindecarea mai rapidă a leziunilor acneice.

Deosebit de interesant: materia primă de înaltă calitate exGrape® SEED, obținută exclusiv din struguri francezi din Champagne. Aceasta se remarcă prin conținutul său extrem de ridicat de proantocianidine oligomerice (OPC) – substanțe vegetale cunoscute ca antioxidanți puternici. Astfel, pielea dumneavoastră beneficiază de o protecție și un sprijin suplimentar – pentru un ten curat, care se vede.

Astaxantina, un carotenoid extras din algele verzi, este unul dintre cei mai puternici antioxidanți naturali existenți – și, prin urmare, este partenerul perfect pentru o îngrijire holistică a pielii. Susține elasticitatea și hidratarea pielii – pentru o senzație de piele proaspătă și catifelată.

Vitamina C nu este doar un clasic pentru sistemul imunitar – și pielea ta beneficiază de puterea sa. Aceasta susține formarea colagenului și elastinei, doi factori decisivi pentru o piele fermă și elastică. În același timp, vitamina C acționează ca un antioxidant solubil în apă și contribuie la neutralizarea radicalilor liberi.

Deoarece organismul nu poate produce vitamina C, ar trebui să o consumați regulat din surse externe. Doar 100 mg pe zi pot susține în mod vizibil protecția antioxidantă – pentru o piele care se simte bine protejată.

Când vine vorba de echilibrul pielii, nu trebuie să lipsească nici cele două vitamine liposolubile A și E.

Vitamina A, pe care organismul o poate converti din beta-caroten atunci când este necesar, susține funcțiile normale ale pielii. Reglează producția de sebum și favorizează regenerarea celulelor pielii, ceea ce ajută la prevenirea tulburărilor de keratinizare, și poate ameliora acneea.

Vitamina E are proprietăți antioxidante și antiinflamatorii. Protejează pielea de stresul oxidativ și susține vindecarea leziunilor cutanate minore (de exemplu, leziuni cutanate minore).

Vitamina D este asociată nu doar cu starea de bine, ci și cu sănătatea pielii. Conform unei meta-analize recente, persoanele cu acnee au adesea un nivel de vitamina D semnificativ mai scăzut decât persoanele cu piele sănătoasă. În plus, există indicii conform cărora un nivel scăzut este asociat cu o gravitate mai mare a acneei.

Cercetările sugerează că vitamina D3 poate regla procesele hormonale și, datorită proprietăților sale antimicrobiene, ameliorează simptomele inflamatorii ale acneei. În același timp, întărește bariera cutanată, astfel încât bacteriile care provoacă acneea au mai multă dificultate în a pătrunde în piele și a provoca infecții.

Cu siguranță știți cum este: stresul bate la ușă și pielea o ia razna. Nu e de mirare, deoarece stresul influențează echilibrul hormonal, circulația sanguină și sistemul imunitar. Mai mult cortizol înseamnă: mai mult sebum, pori înfundați și coșuri. În același timp, bariera cutanată se slăbește – bacteriile câștigă teren. Roșeața, inflamațiile și impuritățile își fac apariția.

Vestea bună: cu cunoștințele necesare, atenție și micronutrienții potriviți, puteți ajuta pielea să rămână echilibrată chiar și în perioadele stresante, pentru a vă simți bine în pielea dumneavoastră.

Mai ales în perioadele stresante, merită să acordați atenție sistemului nervos, psihicului și echilibrului interior. Plantele adaptogene precum Ashwagandha sau Ginseng vă ajută să rămâneți mai calm în perioadele turbulente. De asemenea, magneziul s-a dovedit de mult timp a fi un companion de încredere în perioadele de stres – ajută la ținerea stresului sub control. Împreună cu vitaminele B, susține sistemul nervos și psihicul – pentru un echilibru interior mai bun. Și pentru un ten care reflectă exact acest lucru: starea dumneavoastră de bine.

Poate ați auzit deja că acidifierea excesivă a organismului și un dezechilibru acido-bazic provoacă apariția coșurilor. Din punct de vedere științific, însă, nu există dovezi clare în acest sens. Este mult mai probabil ca o intoleranță la anumite alimente să vă dezechilibreze pielea. Dacă aveți senzația că anumite alimente nu sunt bune pentru pielea dumneavoastră., încercați să renunțați la ele pentru a vedea dacă observați o îmbunătățire. Ascultați semnalele corpului și adaptați-vă alimentația în consecință.

Un intestin sănătos poate ajuta la reglarea proceselor inflamatorii – un avantaj real pentru un ten mai curat. Primele studii indică faptul că administrarea țintită de probiotice poate influența pozitiv echilibrul florei cutanate și intestinale. Rezultatul: mai puține coșuri, mai puțină roșeață și un ten mai frumos.

Weckesser, S. et al. 2007. Screening of plant extracts for antimicrobial activity against bacteria and yeasts with dermatological relevance. Phytomedicine. 14(7–8):508–16. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17291738/

Heng, A. H. S., Chew, F. T. 2020. Systematic review of the epidemiology of acne vulgaris. Sci Rep. 10(1):5754. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32238884/

Williams, H. C. et al. 2012. Acne vulgaris. Lancet. 379(9813):361–72. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21880356/

Bowe, W. P. et al. 2010. Diet and acne. J Am Acad Dermatol. 63(1):124–41. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20338665/

Brandt, S. 2013. The clinical effects of zinc as a topical or oral agent on the clinical response and pathophysiologic mechanisms of acne: a systematic review of the literature. J Drugs Dermatol. 12(5):542–5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23652948/

Dréno, B. et al. 2005. Effect of zinc gluconate on propionibacterium acnes resistance to erythromycin in patients with inflammatory acne: in vitro and in vivo study. Eur J Dermatol. 15(3):152–5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15908296/

Ozuguz, P. et al. 2014. Evaluation of serum vitamins A and E and zinc levels according to the severity of acne vulgaris. Cutan Ocul Toxicol. 33(2):99–102. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23826827/

Yee B. E. et al. 2020. Serum zinc levels and efficacy of zinc treatment in acne vulgaris: A systematic review and metaanalysis. Dermatol Ther. 33(6):e14252.

Barrie, S. A. et al. 1987. Comparative absorption of zinc picolinate, zinc citrate and zinc gluconate in humans. Agents Actions. 21(1–2):223–8. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32860489/

Rentea, R. 2008. Therapeutic advantages of highly standardized Boswellia extracts. https://www.koliskoinstitute.org/wp-content/uploads/2014/09/Therapeutic-Advantages-of-AKBAv2.pdf

Safayhi, H. et al. 1992. Boswellic acids: novel, specific, nonredox inhibitors of 5-lipoxygenase. J Pharmacol Exp Ther. 261(3):1143–6. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1602379/

Sailer, E. R. et al. 1996. Acetyl-11-keto-beta-boswellic acid (AKBA): structure requirements for binding and 5-lipoxygenase inhibitory activity. Br J Pharmacol. 117(4):615–8. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8646405/

Raja, A. F. et al. 2011. Antistaphylococcal and biofilm inhibitory activities of acetyl-11-keto-β-boswellic acid from Boswellia serrata. BMC Microbiol. 16:11:54. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21406118/

Zouboulis, C. C. 2001. Exploration of retinoid activity and the role of inflammation in acne: issues affecting future directions for acne therapy. J Eur Acad Dermatol Venereol. 15(Suppl 3):63–7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11843237/

Zouboulis, C. C. et al. 2010. Zileuton prevents the activation of the leukotriene pathway and reduces sebaceous lipogenesis. Exp Dermatol. 19(2):148–50. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19645854/

Zhu, F. M. et al. 2015. Beta-glucans from edible and medicinal mushrooms: Characteristics, physicochemical and biological activities. J Food Compos Anal. 41:165–73. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0889157515000733

Markovina, N. et al. 2020. Efficacy and safety of oral and inhalation commercial beta-glucan products: Systematic review of randomized controlled trials. Clin Nutr. 39(1):40–8. NCBI - WWW Error Blocked Diagnostic

Driscoll, M. et al. 2009. Therapeutic potential of various beta-glucan sources in conjunction with anti-tumor monoclonal antibody in cancer therapy. Cancer Biol Ther. 8(3):218–25. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30704892/

Leiber GmbH. Yestimun® Functions. https://yestimun.de/en/functions. Abgerufen am 05.06.2025

Zhu, F. M. et al. 2016. A critical review on production and industrial applications of beta-glucans. Food Hydrocolloids. 52:275–88. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0268005X15300126

Han, B. et al. 2003. Proanthocyanidin: A natural crosslinking reagent for stabilizing collagen matrices. J Biomed Mater Res A. 65(1):118–24. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12635161/

Nelson, K. et al. 2016. Anti-Acne Activity of Italian Medicinal Plants Used for Skin Infection. Front Pharmacol. 7:425. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27891094/

Tominaga, K. et al. 2012. Cosmetic benefts of astaxanthin on human subjects. Acta Biochim Pol. 59(1):43–7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22428137/

Fakhri, S. et al. 2018. Astaxanthin: A mechanistic review on its biological activities and health benefits. Pharmacol Res. 136:1–20. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30121358/

Lauer, A.-C. et al. 2013. Dose-Dependent Vitamin C Uptake and Radical Scavenging Activity in Human Skin Measured with in vivo Electron Paramagnetic Resonance Spectroscopy. Skin Pharmacol Physiol. 26(3):147–54. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23689595/

El-Akawi, Z. et al. 2006. Does the plasma level of vitamins A and E affect acne condition? Clin Exp Dermatol. 31(3):430–4. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16681594/

Goodarzi A et al. 2020. The potential of probiotics for treating acne vulgaris: A review of literature on acne and microbiota. Dermatol Ther. 2020 May;33(3):e13279.  doi: 10.1111/dth.13279. Epub 2020 Apr 7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32266790/

Chello C. et al. 2021. Acne Supplementation: Probiotics, Vitamins, and Diet. Acta Dermatovenerol Croat. 2021 Nov;29(4):215-223. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36896693/

Wang M et al. 2021. Vitamin D status and efficacy of vitamin D supplementation in acne patients: A systematic review and meta-analysis. J Cosmet Dermatol. 2021 Dec;20(12):3802-3807.  doi: 10.1111/jocd.14057. Epub 2021 Apr 15. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33690970/

Iqbal T. et al. 2023. Association of Vitamin D with Moderate to Severe Acne Vulgaris. J Coll Physicians Surg Pak. 2023 May;33(5):527-530.  doi: 10.29271/jcpsp.2023.05.527. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37190686/

Hasamoh Y. et al 2022. Association between Vitamin D Level and Acne, and Correlation with Disease Severity: A Meta-Analysis.
Dermatology. 2022;238(3):404-411.  doi: 10.1159/000517514. Epub 2021 Aug 4. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34348293/